Tatălui meu, la trei ani de la Marea Plecare

Jur pe stele negre: luna fevralină
Șuieră haotic, izvodind plecarea;

Urcă-n mine plânsul, nimeni nu-l alină,
N-am învăț de moarte, e-n odăjdii zarea.

Doruri pârguite-s hulpave jivine,
Unde să te caut, de-nnoptează? Iată...

Lunecă în jgheabul clipelor caline
Trup sub limba coasei, lacăt greu la Poartă.

Jur pe stele negre-n noaptea mult brumată:
Picuri de lumină ți-oi aprinde, tată!