Ce sentiment dă peisajul alb
cu drumurile viscolite acoperite
un fel de pagină nescrisă
îndemn noilor căi
înțeleg prima dată deși aceste locuri îmi sunt
imagini imprimate dincolo de retină
tablouri de familie
merg într-o carte deschisă pe rândurile destinate
unei edituri astrale
se vor citi abia după trecere
o izbăvire prin oglinda înghețată
să-i privesc pe cei ce mi-au comentat trecutul
opririle un semn pe băncile vârstelor