Mai lasa-mă,
să-ți mai fiu,
Doamne, o floare
înflorită-n câmp;
să mă mai legăn,
de-ncântare
sorbind din ochi
al tău pământ!

Mai lasă-mă,
să gust splendoarea
ce o reverşi
în zori de zi;
şi lasă-mă,
să fiu eu,floarea,
plină de vers
şi armonii!

Mai lasă-mă,
să cânt în soare,
minunea vieții
de a fi
şi darul tău
plin de culoare;
şi cântece
de ciocârlii!