O muzică divină
cheamă pescăruși, în larg,
sunt sunete înfundate
de valuri ce se sparg
amestecate-n noapte
cu văzduhul plumburiu,
ce trezesc încet la viață
uitatul țărm pustiu.

Ici colo cât-o umbră
se leagănă purtată
de vântul ce -ngână
marea agitată.
Valuri înspumate
dansează-n ritm ciudat
pe sunetele mării
ce răsună neîncetat.

Aș vrea să pipăi zarea
să simt răcoarea udă
înveșmântată-n vise
când marea mă inundă,
s-adorm pe val purtată
să mă transform în spumă
și să mai aud odată
cântul mării cum răsună.