răgazul de-a trăi e măsurat – un ceas?
îmi flutur inima spre voi a bun rămas
plecarea – ce înseamnă? și voi ajunge – unde?
e turla prea înaltă – sunt treptele prea scunde
și ochiul vostru alămit agheazmatar
scriind – ștergând în carte ca-ntr-un calendar
mi-ați botezat păcatul dar poreclindu-mi harul
spărgându-l de podele mult mi-ați urât paharul
și fierbe și izvorul! rău clocotește cerul!
dar nimănui nu-i pasă – voi sunteți șantierul!
or sunteți mai nimic lucratu-s-a în voi
un bălegar de holdă o groapă de gunoi
s-au ciurlănit cățeii s-au ciortănit guzganii
și-au pomădat subsoara limbuții și golanii
chiar și lumânăreasa! mult a pătruns-o ceara
i s-au topit în pântec vecernia și seara
de-aceea trag de vene ca de un clopot trist
să-mi tacă-n gură limba mințindu-vă: exist!