nici măcar nu eram beți
de-atîta țigări fără filtru
cu timpul tușeam concepte
aceleași pe care le scrisesem cu carioca verde
pe ușa closetului

waiting 4 the miracle 2 come

hrăneam cu chiștoace cei doi sfinți fără aripi
care nu ne lăsau să ne frîngem gîturile
ca pe cele mai intime gînduri
urlate-n timpane
măcar de-am fi fost beți

cînd spre dimineață nu ești lucid, ci doar mai cinic