arabii
îngroapă căcatu-n deșert doar la noi luat pe talpă bântuie bulevarde
dude fleșcăite zarzăre strivite chiar poetul prăvălit e sub pumni
voi recita de azi cămășii sfâșiate
îmi voi întoarce sufletul pe dos
un fir de iarbă inimii îi cos să fluier chiar și iarna sub zăpadă nisipul
nostru borhotește-n ochi ne îmbătăm de mii de ani cu praf
că dumnezeu a scrijelit în table
acestei turme cinic
epitaf