Din nou…



Din nou e seară, și e frig, e noapte,
Eu mă gândesc la cât ești de departe,
Aș vrea din nou, timpul să-l fi oprit
Ca totul să fi fost fără sfârșit.


Și mă gândesc din nou la tine,
Și parcă mă întreb cu disperare
De ce ești tu, când sunt și eu pe lume ?
De ce mai sufăr în continuare ?


Degeaba mă gândesc din nou,
Când ți-am făcut acel cadou,
Căci pentru tine n-a-nsemnat
Chiar absolut nimic, zero tăiat.


Încet mă plimb pe străzi prea populate
Și sunt pustii, căci tu ești prea departe,
Dar dacă-ai vrea să îmi apari din nou…
Te-aș accepta? te-aș refuza? nu știu nici eu.