prizoniera departe de lucire
scapă cu sânge orice menire

bocetele crudului trecut afumă
distrugând orice avânt în glumă

privire sinceră și nemiloasă
taci din inimă mereu furioasă

ar bate luminii la poarta renașterii
dorința infinită ?-poartă a refacerii

tremură cu nebunie sufletul neirigat
nicio o ploaie ...totul se lasă așteptat

salvarea unei libertăți strălucite
barbar abundă în clipe nedorite

prizoniera furată de pierire
lovește în semne de nedumerire