La mormântul unui râu ne vom opri iubito
O albie secată tăiată grațios
Cu flori ce-mprăștie parfumuri
De văgăuni dezghețuri ploi
Răsfiră a pupilei în tremur revărsare
Un giulgiu de ivoriu peste un cadavru drag
La fel să fi fost oare de splendid cerul când
Ai adormit în susur pe crusta aspră de pământ