Mă-nfățișez cu orele în palmă
la poarta-ntâie;
undeva latră corbii
și-mi sfâșie întrebările
În pleavă târzie.

Pășesc cu grijă
peste propria-mi umbră plecată
și mutilată
în colț de iarbă, de piatră

- pajiștea inimii mele, pătrată.