1.

eu sunt
nebunul care trage clopotele
mai aproape în fumul de stejar
ființa care nu aude
cum se dă focul peste frunze cu gândul
de la rădăcini la continent

2.

aș vrea să-mi îngrop oamenii cu muzică
poeții cu versurile
mamele cu pruncii
să curgă sângele cunoașterii acestui timp
prin secundele rămase pân' la cer

3.

mestecă din mine
linia ploii
și vei vedea
că sunt aceiași violență îngerească
din care Dumnezeu
a născut
iubirea