de câte ori te închini îți privesc mâinile
au altă culoare decât atunci când citești
întinzi cearșaful
sau pregătești de mâncare
se învinețesc
aș crede că alte mâini le strâng fără ca eu
să pot să strig sau să le-mpiedic

nu te-am văzut niciodată obosită
chiar și atunci când oftezi
parcă ai spune: te iubesc dragul meu
privește-mă în ochi
lumina ta
îmi umple sufletul de libertate

găsesc acest lucru ciudat
am îngropat în mine atâtea promisiuni
încât parc-aș căra un mort căruia
de frica de a nu te pierde
i-am furat pielea

nu știam că mă recunoști după limbă:
- româna este singura ta sinceritate
îmi spui
înainte de culcare și simt că
pentru iertarea mea te-ai rugat

o nouă zi în care eu
te-am înșelat cu poezia