Aștept primăvara, timid.
Simt muguri de ea și de dimineață rurală.
Simt lunca și salcâmii în gândul copilăriei
singurul ce poate pleca din București.
Multinaționala mă obligă să-i pun in excel
să-i torturez în fiecare dimineață,
să le mulg seva , sa le aplic formula adecvată
să devină eficienți,
să mustească producție…
Nu mai spuneti, vă rog!
După ce trece greu sâmbăta și duminica,
în fiecare luni dimineață, cand ea zâmbește
fur un mugur de ea și de dimineață rurală
nu îl torturez, nu îl storc.
Mi-e drag de toti mugurii de ea
dar, întotdeauna, în mare secret
pot pastra doar unul. Cel mai drag.
Seara îl dau lunii.
Și aștept primăvara, timid.