Nu vreau sa par mai mult decat mi-e firea,
Nici vorbe mari nu vreau sa iti insir,
As vrea doar, simplu, sa cunosti privirea
Femeii de la capatul de fir.

Mi-e sufletul acolo, langa tine
Caci despartindu-ne, atatea departari
Nu fac decat distanta s-o comprime
In pulbere de roua peste zari.

Atunci cand intamplarea-o sa ne cheme,
Prieten drag, as vrea sa-ti povestesc
Tot ce-am tinut ascuns, de-atata vreme
Si toate cate-n minte-mi navalesc.

La randul meu sa te ascult cuminte
Vorbindu-mi despre tot ce vrei sa-mi spui,
Amestecand in sute de cuvinte
Ce n-ai spus nici tu, nicicand, nimanui.

Sa fie doar dorinta mea? Se poate.
Dar spune-mi, tu de ce iti amintesti
De mine, cand din gandurile toate
Pe-al meu ar trebui sa-l ocolesti?