Ne intalneam cel mai adesea
intr-o ploaie alb- negru
degustam ramasitele zilei
(fosforescente de vin rosu)
eu sunt copila cu zambet de mura
din centru,
tu tii umbrele copacilor trase
(nu ploua la noi inauntru)
te-am vazut in fata mea atat de gol,
mi-e dor pana la talpi de tine
copacii in deriva cautau cerul
mai tin in podul palmelor misterul
linistea canta dintr-o talanga subtire
slobozesc caii din tine
seara despleteste sanziene indigo
a fost intai o acuarela innuendo
pe hartie cruda
spun altii ca a innebunit padurea
si-i zaluda…

11 mai 2003