Orașul e la fel:
oameni, mașini,
pietre, oțel,
stres, sudoare,
ocări, deznădejde,
speranță
și putoare de gânduri.
Printre toate, eu:
muncitor, student,
bătrân și copil,
credincios și ateu,
poet, derbedeu,
viu și țărână
între patru scânduri.

Mi-e foame, mi-e sete,
port haosu-n plete,
libertatea-n picioare,
romantismu-n spinare,
mi-e groază, mi-e greață,
sunt soare, sunt gheață,
sunt pământ și văzduh,
om, diavol și duh,
sunt plin de iubire,
de neagră amăgire,
un geniu ratat,
un soț de căcat,
sunt uriaș și pitic,
sunt un mare Nimic.