A fost o izbucnire de gânduri
Când pietrele ,
Ah , pietrele acelea mușcară adânc,
Sfâșiindu-ne trupul cu colți ca de fiară.
Încercam in zadar să mă pierd între sfinți,
Să adun într-un pumn nebunia de o clipă.
Îmi spuneam printre rugi că infernul e-n noi,
Ascunzând un păcat după deget, înfrântă.

Într-un alt paradis,
Viața mea sta ascunsă sub pietre,
Și un șarpe râdea printre gânduri , sinistru.

Conștiința urla oscilând intre noi.
Într-o baltă de sănge
Plângeam susurând
Ah,ce noapte!