Excluse
stau în mine iubirile necuvinte
și grădinile suspendate ale Semiramidei
ce-mi semăna la ochi
la glezne...
Un porumbel aducea războiul
frustrărilor
m-am apucat să îmi ascut unghiile
să-mi întorc spinii spre interior
să crească din interior
spre un punct bine definit:
inima.
Sângerez!
strig și mă fac tot mai petală
tot mai nonsens
în loc de sânge curg cu viteza luminii de ieri
iubirile necuvinte
și grădinile celei ce-mi semăna.
Dați click pe marginile inegale
ale ființei mele
și save
altfel mă-nghite pădurea
crezând că sunt toamnă!