.băi boule, mi-a zis el,

odată cu remixul ieftin al lui 2PAC pe fond house

ar trebui să înțelegi că trebuie să te scrii pe tine

filmul în cinema

se vede mai bine cu lumina stinsă

ai putea să-ți faci retinele pești

și să-ți dai privirile în fundul inimii la produs.

dar așa e fruntea fără riduri,

ca marea cernută de nisip,

călătorește pe versanții gândului,

transpiră-n cuirasaturi și vapoare

doar pentru a găsi o sahara din cretă

pe mine uită-mă, uită-mă în

uită-mă devreme la ora 5 dimineața

pe cârligul lansetei

în apretul pentru cămașa lui taică-tu

și flecurile pe care ți le bate

somnul în gene

și când eu însumi îmi voi pune palmele

termopane la dormitorul tău

și când o să privești prin mine

cartierul, băncile de piatră și străzile

să-ți curgi umerii în silicon pe tocurile ferestrei...

„apoi ?”

apoi spune-ți că poeziile mele sunt mai slabe

decât bancurile cu bulă pe care mi le spune belu

zi de zi

și

seară de seară