Mă-mpac acum cu vântul mult mai greu
Petalele cu ceară se lipesc mereu
Și lacrimile cad în loc de ploaie
Să înroșească oule de paști, acasă în odaie.

Gândesc că mă privești pe ascuns
Ca și o floare mortuara
Căci nu pot să mă mai ridic
Mi-e noapte și îmi e povară.

Și simt mirosul sfârșitului etern
Pierdut în sufletul pereche
Prin sită sentimentele le cern
Când ma saruți în noapte pe ureche.