Cruzimea, ignoranța, barbaria,
Somnul adânc, voința cea brutală
Și lumea de instincte, veșnic goală,
Ne țin supuși formând Eikasia.

În Pistis adunăm, privind cu fală,
Părerea și credința, datoria.
Gândirea pură e Dianosía
Ce stă supusă artelor în poală.

Rămâne doar ca Nous să compună
Trezirea-nțelepciunii, pururi zid,
Cel locuit de gândul ce-mpreună.

Între a fi și nu a fi arid,
Sublima veghe nu-mi doresc să spună
Că nu sunt viu și-n jurul meu e vid.