ne eram
miezul lucrurilor doar în noduri
rădăcinile
se scriau dinspre viață
te descifram între două coduri
cu o toacă de ceață
sprijineam
prima clipă
de o poartă ascunsă
trei balene desenau cercuri de ploaie
mai pășeam pe o sârmă
zi de zi tot mai unsă
iar în aer săpam cu virtuți
mușuroaie
de porunci și păcate agățam câte-o karma
ne iubeam cu tăceri printre linii
în palmă...