Să mai ascultăm și liniștea, ningând –
E atâta pace când se roagă
Firele de iarbă – într-un gând,
Oamenii – ca firele de iarbă ...

Peste toți, o liniște va fi –
Ninsele poteci vor pierde drumul...
Nici bătrâni, nici tineri, nici copii
Ne vom risipi la cer, ca fumul...

Poate vor intra la noi, vorbind
Niște prieteni dragi, uitați în parcuri,
Noi vom scrie-n taina unui gând
Poezii, ca mieii albi, în țarcuri –

Și va ninge, ninge în alt loc,
Unde-i alb din zori și până-n zare,
Ne vom închina ca într-un joc
La Lumina veșnic iubitoare...

Colinda-vom bunului Hristos
Un colind de naștere, din Floare...