Fetița sosi pe un vapor cu banane. Avea nasul umflat și ochii de altă culoare decât cei cu care plecase. Pe piept îi puseseră un carton care spunea "știe câteva cuvinte în limba română, poate vreun român o vrea". S-a găsit un român care a vrut-o, da, și a dus-o acasă. Avea nevastă și șase copii, trei băieți și trei fete. Și ce știi pe românește, hai să vedem! Fetița privea în pământ. Sunt fomoasă. Îmi plașe șocolata. Toți râdeau de ea. Curând se îmbolnăvi. Nu are nici pe dracu', opină doctorul. Dar murea. Într-o dimineață, când toți dormeau și vreunul sforăia, fetița simți că se stinge. Mor, am zis bine? Dar nimeni n-o auzi zicând asta. Și nici un alt cuvințel. Pentru că la răsărit o găsiră mută, moartă în limba română.