De la corespondentul nostr' din BenGal.
-
Ierusalim - Ierușalaim Ir Hakodeș - Ierusalim, Orașul Sfînt, centrul și buricul Lumii.
Nu Stonehenge și nu cetățile Inca, ci Ierusalimul este Centrul Lumii.
Alungați, pentru ultima oară furăm în 1930, dar ne-am intors în 1967. Noi ne întoarcem mereu. Aici e LOCUL, aici este magnetul nostru. Pentru Ierusalim ne-am rugat Domnului timp de două mii de ani: "La anul ce vine, cu voia Domnului, vom respira aerul Orasului Sfînt".
1967...
Instantanee..
Bătrînica aceea care fuge, fuge și nu merge. De unde puteri? Fuge, spun, spre Zidul Plîngerii, fuge. Fuge de parca se teme să nu i se termine zilele înainte de a-l săruta pentru ultima oară.
Și Suli Natan cu al ei "Ierusalim de Aur".
"Mă postern la picioarele Tale, o, Ierusalim. O, Ierusalimul meu de aur."
Și soldatul acela murdar de noroiul tranșeelor de pe "Movila Blindată", formidabila cazemată dușmană cucerită cu mult sînge.
Și colegul meu după a cărui vorbe s-a scris un cîntec:
"Acolo, la "Movila Blindată", sîngele curgea gîrlă, iar eu am știut că dacă mă voi teme, dusmanul va ajunge la casa mea. Am vrut, doar, să mă intorc acasă întreg și singura cale a fost să-mi periclitez viața și să inaintez".
Paradox patriotic.
Și imaginea Generalului Mota Gur care a spus:
"Ierusalimul e al nostru".
Al nostru va fi de-a-pururi. Amen.