Nu știu exact unde începe biografia și unde se termină obiceiul prost de a te explica în fața unor oameni pe care nu-i vei întâlni niciodată.Scriu uneori din reflex, alteori din lipsă de altceva mai interesant de făcut cu gândurile.Nu există o linie clară între ceea ce „vreau să spun” și ceea ce iese efectiv pe ecran — și probabil nici nu ar trebui să existe, altfel ar deveni prea ordonat și ar pierde sensul de joc.Imi place ideea că un text poate să pară important doar pentru că a fost scris cu suficientă încredere, chiar dacă în interiorul lui nu se întâmplă nimic, nici 13% sigur...Nu cred în versiuni finale ale oamenilor, doar în schițe mai mult sau mai puțin abandonate.Dacă ai ajuns până aici căutând o concluzie, probabil nu o să găsești una.Nici eu nu o caut.
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests.
Recommended Reading
