Zici că ai nevoie de dragoste ca să respiri?
Îți insuflu aer și începi să tușești.
Îți urmăresc cu mâinile
Un gând ce intră într-o minte bolnavă
De o iubire prea mare.
Îți șoptesc că iubirea nu se creează dintr-o mână,
Trebuie două...
Îți șterg o ultimă lacrimă ce pleacă
Pe un drum al nemuririi, alunecă
Pe un obraz ce ea ți l-a mângâiat atât.
Te privesc cu ochii inimii
Ce-și dorește să nu mai plângi!
Nu va fi, ea nu va fi...
Poate o iluzie, un vis negru cu o copertă roz.
Doar atât va rămâne, fum și un gând.
Te îmbrățișez, dar o ultimă atingere pleacă...