..figureaza si ea intr-un nomenclator cuprinzator, intre femeia care-ti bantuie tacerile

si altele.pe principiul ca abnegatia se rasplateste cumva, nu e chiar la coada listei.

dintre toate ea e cea care nu-si cunoaste rolul dinainte, insa il joaca excelent,

modelandu-si prezenta functie de ceea ce emana dinspre starea personajului central.

femeia care nu impovareaza, rolul ei este unul terapeutic pe durata determinata.

o femeie pansament care fereste o vreme de alte invazii si nu contamineaza fatal niciodata.

face bine un timp...

cand nu mai e langa tine, dispare si din memorie.

stimulativa vizual, suficient de inteligenta ca sa nu comita gafe de interpretare.

nu creeaza complicatii, ipostaza nu-i permite sa saboteze rolul nimanui.

nu produce efecte secundare, nu oftezi cu gandul la ea, nu isca indoieli, aduce liniste...

creeaza starea de bine, o solutie pentru clipele de deruta.

femeia anticorp care lupta pentru imunitatea ta, intre doua iubiri.

puntea pe care pasesti de la o iubire la alta.

teoretic nu are dreptul sa revendice nimic, ea nu deschide usi interzise.

nu te trezesti si nu adormi cu gandul la ea, ii ceri scuze a doua zi ca n-ai mai ajuns si uiti sa treci

pe la ea de ziua ei.

de obicei te suna ea, tu n-ai avea nimic sa-i spui si oricand e altceva de facut.

ei nu i se spun lucruri importante.

pentru ea exista altfel de cuvinte, cuvintele din buzunar,

bune pentru orice...

uneori deranjeaza dar nu tulbura.

la orice intrebare i se raspunde cu ai rabdare.

cand vine timpul, i se lasa de inteles ca misiunea s-a sfarsit si ca nu are de ce sa mai treaca...

in acest caz folositi tacerea, va intelege...intr-un tarziu.

femeia care vindeca fara sa lase semne si la care nu te mai intorci.