Vreau un vânt albastru
Sa-ți sfâșii venele cu el
Vreau un fulger turbat
De adevăr
Cu multă electricitate
până-n adâncuri!
Vreau câinii viselor spulberate
dintre noi
Care ne tin la distanța cu colții
Insângerați de otrăvuri
Si minciuni!
Vreau somnul tăiat în patru
Si aruncat în iureșul de fructe necoapte
Potopite peste suflet!
Vreau turbarea aia a ta
Blestemată sa fie
Rea
Si păgână
Si amară.
Vreau secolul
Aruncat în mizeria
Mișcării eterne.
mi-e sete
și-am să beau
până la capăt
cupa amărăciunii
și scârba
care tâșnește
din mine
din tine???
amin.