....mereu avem o perioadă când avem momente fericite...atunci credem că totul e al nostru...nu ne mai amintim de lucruri triste chiar zicem ca așa ceva la noi nu există....însa fără să realizăm toate lucrurile rele ne pândesc așa alene și agale doar ca să atace la momentul cel mai neașteptat....și atunci cădem în prăbușire...tot ceea ce ne-am dorit nu mai DORIM...tot ceea ce am iubit...nu mai iubim sau nu mai vrem să credem că iubim....atunci avem gloanțe în inimă totul e negru și plin de sînge care pînă acum nu știam că curge prin venele noastre...nimeni nu știe nici nu bănuiește că poate mâine nu ne mai încrucișam privirile...nu mai vedem ceea ce părea frumos acum două minute în urmă....nimeni nu realizeză cît de important e ceea ce faci cum o faci și cînd o faci....nimeni nu iubește ceea ce ar trebui și cel ce iubește nu o face cum trebuie...de-am fi mai păsători nici un om nu ar fi nevoit să meargă singur pe stradă...nu ar fi nevoit să mergă și să gândească că nu are la cine merge...nu ar merge fără o țintă anumită...nu ar simți că sufletul lui nu are un suflet geamăn care îl așteaptă și moare după el....nu s-ar simți în labirintul trist al vieții..
Deși mulți zic că prietenul nu face doi lei ...să știți că face un cufăr de aur și poate mai mult...deși ai mamă,soră,frate un prieten tot face mult...uneori chiar și mai multe............pentru că e cel mai frumos și plăcut să știi că este undeva un prieten care te susține o persoană care te iubește și nu face parte din familia ta..