Sînt rost fără rost... și flacără fără căldură,și inimă fără putere...o mască cu zîmbetul fals,cu privirea seacă și fără speranțe.Ma uit la pasărea cu aripile legate de sufletul tău și lacrimile-mi scaldă malul pleoapelor...Gîndul îmi zboară spre ceva inposibil,buzele se desfac într-un boboc de trandafir cu mierea furată...Într-un oftat îmi caut mîngâiere in amintire.Mi-e frig în suflet,acolo ninge fulgi de gheața...Iar chipul stelei pe care nu o pot atinge e sfinxul pe care-l mai iubesc...