afară aud un câine care latră într-un fel...disperat
eu de când am venit am baut bere, m-am uitat în tavan
de când te cunosc
inima mea a devenit un fel de citadelă a neliniștii
gândurile, nori întunecați care-mi inunda pupilele, știi
câteodată ma uit în oglindă
sunt eu cea de acolo sau nu știu, cea de aici
aÈ™ putea sa fiu
cordonul roșu al dezmățului, căldurii, al toanelor
acum tu ești un copil care duce mâna la ureche.