sărut mâna, doamnă.
m-am agățat de voce
privirea s-a spart,
asperități au topit glezna
repezită-n gestul năuc.

zbaterea gândului
în ochelari nepurtați la urechi:
explicațiile sunt mereu inutile,
miros a busuioc.
am învățat.

aripa genelor a ratat obrazul
rostogolind lacrima.
nu știam ca durerea ta e mai înăuntru
decât mâhnirea mea .
m-ai lăsat să mă odihnesc.

sărut mâna, doamnă.
busuioc, te-am binecuvântat
să decupezi un zâmbet
zvâcnit în linia de demarcație.
să nu știi că nu respir fără tine.