Acum nu mai vreau timp, nu mai vreau secunde. Vreau doar eu. Atât. Și noaptea. Nu mai vreau glasuri, prezențe...oricum iluzorii. Tu în orice caz nu ești aici, te-ai pierdut de la început. Erai desenat în umbre pe pereți, respirai în urechea mea și te visam uneori. Dar de fapt, nu ai fost niciodată aici. Și tu ai început să mă sufoci. Sau poate e doar trecutul care mă împinge prea tare spre viitor și mă obligă să greșesc. Nu mai știu cine sunt, nici cine am fost. Tocmai am aflat că am iubit și ca probabil tot pe undeva pe`acolo ma voi regăsi.