....azi sunt prietena ingerilor,le-am admirat zborul,divina cadere catre mine...La inceput...i-am vazut tremurand ....mi-am spus ca sunt atat de sensibili si m-am recunoscut in fosnirea de pene.Mi-am incredintat speranta in putinta lor de a se ridica,eram convinsa ca nu se vor lovi de beton,ca vor privi catre norii pufosi,delicati,imbracati in matase,binecuvantati de dantela vazduhului...
....dar ingerii continuau sa cada,parca pentru a ma provoca sa-i prind in palma,sa-i micsorez cu ochii mei,sa fac ceea ce numai El ar fi putut face.Mi-am dorit sa-i lipesc definitiv cu superglue in locul unde Oceanul parea minunat,dar am ajuns sa-i lipesc pentru o clipa cu iubire,cu infinita capitulatie a fiintei mele in fata Fiintelor.....
...maine...as putea fi prietena ingerilor captusiti cu durerea negrului,doar pentru ca am citit cum ca lumina ar proveni din flacara iadului...ma dedau linistii,de parca n-ar exista alte stari.Dar revenind la stari...starea lichida,gazoasa,solida,plasma...omul poate parcurgetoate starile in viata reala?Starea civila,sociala,sentimentala?M-am gandit de multe ori la acest fapt si intrucat n-am ajuns la nici o concluzie referitoare la om in general,va pot spune doar ceea ce cred eu despre starea proprie eului meu.Consider ca indiferent de drumul pe care as pasi,va prima starea aripilor,starea cugetului,a necesitatii de a ma lasa invaluita de mister,de a-mi permite atingerea pasarilor .


..........cam atat pentru azi.........cat despre ingeri.....am trimis cate unul fiecaruia dintre voi ca sa va faca inima mai usoara,plina de bucuria Craciunului ce se apropie...mi-am daruit pana si propriul inger...pentru voi...