Mă iartă Gabi,
Pe aici e iarnă,
E vânt, e ger uscat si nu
Am mai deschis ferestrele visării
Dar să nu crezi cumva că te-am uitat...

Decembrie commemorat aiurea,
Tristete multă, chiar dezamăgiri
Mă fac să îngenunchez
Plângând pădurea
Pierdutelor si stinselor iubiri...

Mă iartă, Gabi...începe un nou mileniu
Mai trist, mai fără orizont...
Dar vezi, pe aici pustie nepăsarea
Mă înfrânge si abia de mai suport
Să mai ascult în val ce-mi spune marea
Atunci când tac si-a scrie nu mai pot...

Salută Timisoara si din partea mea ! La multi ani !