Mici picuri de argint danseaza in adieri de vant timid,
Ce-ngana-n lina lui miscare o poezie de adio
Si tremurand trei brazi isi spun povesti de-amor de
altadata
Iar banca veche si uscata adoarme sub asternutul de
zapada.

In departarea toata alba se vede-un inger bland pasind
Cu aripi mici, cu parul scurt, cu buze dulci si ochi
marunti.
Se joaca fulgii-n jurul lui ca-ntr-un balet fermecator
Si se astern pe al sau par ca o coroana de argint.

Se furiseaza noaptea alene peste magia de lumina,
Iar ingerul isi pierde urma printre umbrele de brazi
Si in linistea adanca ce domneste peste vise
Se aud ca intr-o soapta clinchete de clopotel.