M-am lasat purtata de valurile marii
Pentru a ajunge in padurile tropicale
Sa pot gasi acel copac de cacao
Din care probabil isi trage esenta
Culoarea ochilor tai.

M-am pierdut printre imensele insule de corali
Agatate la gatul marii voluptoase
Tulburata de furtunile de nisip
Ridicate perfide in noapte de-asupra
Castelelor de gheata.

Si uite-asa am uitat sa mai gust o bucata
Din ciocolata amara a serilor iubarete
Pierzandu-mi tupeul in linistea viselor
Prea pline de acelasi gand:
Ei, ochii tai.

Si am mai pierdut o mana la jocul de noroc
Pe care viata mi l-a aruncat ca pe-o manusa,
Iar eu, aplecata intr-o reverenta adanca,
Am ridicat-o sperand ca-ntr-o buna zi
Voi castiga duelul.