și
cine mai are nevoie de miracole
totul nu e nici mai real nici mai ireal decât pare a fi

axa lumii e variabilă
de la copacul din care cădeam
când eram mic
la creionul
cu care scriu versurile acestea
- din care cad până în ziua de azi -

seara
aștept în fața televizorului
un interviu cu Dumnezeu
sau a doua venire a lui Christ
cu siguranță
ambele transmisibile în direct

sus cerul
stă a se face că plouă cu găleata
sau poate
cu amândoi ochii săi

albaștri