Era bătrân și-așa scârbit de toate
Încât uitase dac-avea un nume
Pusese, însă, niște bani deoparte
Să fie-acolo...pentru-ngropăciune.

Dar într-o noapte-n care vechi eresuri
S-au adunat în mintea lui să steie
Reînnodând ciudate înțelesuri
Și-a amintit mirosul de femeie.

Și-a alergat pe loc, bătrân bezmetic
Cu toată viața prefăcută-n scrum
Târându-și bucuros trupul scheletic
S-a dus la curve ca pe-un ultim drum.

Și întrebat într-un târziu de banii
Cei irosiți pentru plăceri lumești
El a răspuns: îmi pare rău de anii
Trecuți aiurea, ascultând povești.