Gândăcelul se opri
Să privească-un pic la soare,
Căci nu mai putea căra
De căldură și sudoare.

Și găsi o umbră deasă
Ș-alergă spre ea grăbit,
Până când seara se lasă
Mai avea mult de spoit.

Ș-atunci văzu lighioana!
Cu pene zburlite-n vânt,
Ș-un gât lung, picioare groase,
Și-i trecu atunci un gând

Să s-ascundă dup-o tufă.
Fără să știe săracul
Că de la Sfinții Arhangheli
Struțu-i vegetarian.