e ca și cum ai termina de citit o carte
descoperi acel gînd ingrat
însoțindu-te
prea multe personaje
pentru atîta deșertăciune
genocidul uitării
singura eventualitate
lîngă o cafea interzisă
probabil rece
îți promiți o revanșă
cîteva clipe devii romancier
savurezi perversiunea tragediilor
neîngăduite ție
apoi te apucă lehamitea
un dulce concubinaj cu lenea
descoperi de ce nu ești dumnezeu