motto: ideea transmisă este întotdeauna corectă,
percepția/interpretarea este diferită.


Cuvântul, acest modest animal domestic
cugetă asupra sinelui:
"Condiția mea este oare acel absolut...
adevărul, esența sunt eu?
Mă simt singur în imaginații
parcă aș fi gol de sens,
nu mă mai recunosc, rostit.
Mai că mă flatez gândind
...despre Cuvânt."

Un sunet bizar se revoltă,
părăsește micul său Univers...Cuvântul...

" De ce sunt părăsit de mine însumi,
sunt chiar atât de devotat
sensului meu? Uit de Eu?
Doar sunt o ființă cu suflet...
nu pot fi doar o armonie de sunete,
am suflet...unul diferit
în fiecare clipă de gândire
...de simțire.
Mă simt plin de acest sunet,
e ciudat, nu-i simt lipsa,
poate s-a săturat să fie util...
Sigur de aceea a plecat!"

Omul vorbește, scrie, gândește
poate chiar a ajuns să și simtă
în cuvinte. Nu înțelege și spune:
" Nu înțeleg!" în cazul cel mai fericit.

" Omul e mai complex decât mine,
de ce m-o fi ales...
Știu! sunt flexibil, chiar fluid
nu am față sau spate
mă întoarce cum vrea el.
Mă simt folosit!
Sunt folosit și acum...
nu contează ce gândește cel ce scrie...
Nu! trebuie să-mi joc rolul
...de mesager
mai mult ager decât mesaj."

Cuvântul se revoltă,
începe să se judece sunet cu sunet

...timp după, spune:
" Eu nu sunt esența, adevărul,
dar am o calitate rară,
sunt absolut interpretabil,
esența interpretabilului,
adevăratul interpret
...un simplu crainic al tăcerii."