O lacrimă rătăcită
Alunecă-ncet,
Într-un mod suspect,
Pe fața nefericită.

Pulsul nervos și mărit
Vibrează surd
Și cât e de crud
Un suflet cu gust amăgit.


Naivă e inima pură,
Dar și cea rănită.
Oricât ar fi de lovită,
Nu se-nvață nici din ură.


Râsul, plânsul sunt dulci ca pelinul
Și dor amândouă.
N-am aprecia plăcera
De n-am știi ce-nseamnă chinul.