RUGÃ UNUI DEAL


Frumusețe de deal, când prin păr nu ai vânt,
Mai adună cu sârg peste tine pământ
Și transformă încet în umbrela de flori
O pătrime de Cer surmenată de nori.

Apoi scoate pe rând urme puse demult
Peste trupu-ți plăpând și mă du să ascult
Mușuroaie de voci care astăzi n-au loc
Nici în moine cu fân, nici în limba-ți de foc.

Să le-audă măcar dimineți ce trezesc
Ochii lumii închiși în păcatul lumesc,
Iar când totul e vis fă-mi un cuib peste sat
Să păstreze mereu ce-am avut și lăsat.