pornire...

Îmi vine să-mi umplu
Genunchi de nisip,
Pe străzi paralele
Pe străzi de granit.
Îmi vine să-mi frâng,
În glasuri de miere,
În unde de dor,
În bucle de fiere.
Îmi vine să-mi umplu
un suflet cu stropi,
culoare verzuie
Culoare de gropi.
În păr arămie.
Sa urc pană-n toamnă
Ce’apasă sașie
Pe clanța
Diformă…
a ușii urgie.
Imi vine să-mi strig
Peste suflet
fă-mi loc,
Din măceșele gurii
Să-mi picuri un strop…
Imi vine să’mi urc
În dealuri,
În văi,
Luminile toamnei
Din ochii tăi!