mă uit prin șiruri de ferestre
la timp,
cum trece
azi a plouat în amonte și curge gri
curge cu cenușă,
cu lemn bătrân și forme de plastic;
m-aș apleca peste pervaz
să opresc
o frunză
cu un vârf de prăjină
sau măcar un dop roșu,
de sticlă

din spatele ferestrelor
privesc la timp
și încerc cu gândul spuma lui neagră,
cu ochii o sorb
simt o caldură în ceafă,
din camera goală o sobă mă îndeamnă
să adorm;
aș arunca plastic pe ape
bucați de lemn
dar eu mă încălzesc doar cu pietre -
acum sunt încinse
și n-aș vrea să le sting

am așezat colecția de ferestre
în cerc,
în jurul meu
ca să contemplu timpul;
în spate mă străpunge camera-mi goală
și aș sări prin sticlă,
în fluviul de sub mine,
dacă nu aș avea pielea așa fină
și dacă focul
nu mi-ar mai șopti căldură