Iubite, tâmpla ți-a încărunțit
De când aștepți în gara fără nume,
Te-au nins zăpezile de dor cumplit
Iar gândurile ți-au săpat genune.

Dar iarna astăzi ți se va sfârși.
Sosesc c-un tren de dalbă primăvară,
Zăpezi cu ghiocei ți-oi primeni,
Iar zările cu cârduri de cocoară.

Și ți-oi sădi în sânge mugur nou
Să înflorească-n clocote de floare,
Să înfrunzească iarăși dorul tău
De viață, de iubire și de soare!