Un copil strunit prea bine
De mămică și mămucă,
La doar șase ani pe muchie,
Cu dinți lipsă în dantură
Și cu-o șepculiță pe-al său creștet,
Fu împins la-’naintare
Să salute om de vază
Ce nu e doar președinte...

Cu-a sa vorbă de alint
I-o luă prea’naltul înainte:
- Ce mai faci voinicule?
- Bine! Bine,dar...
Unde-s flotele marine?
Dar vestiții marinari
I-ați făcut pensionari?
De-o duc greu și ei acuma
Precum mama și cu buna,
Dați la toți pensie-ntreagă
Să trăiască-un an și-o vară,
Să-și strângă bani de mormânt!

Nu-i de glumă cu românul
Când prigoana-ascute chinul.
Rabdă răul și durerea.
Tot ce bea-i amar ca fierea.
Doar în primii șase ani de-acasă
I-a zâmbit Zâna Crăiasă.
De la primul an de școală
Parte-avu de... vorbă goală!